Chișinău, 29 mai 2018 – Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice, a organizat lansarea studiului, Alegerea profesiei și aspirațiile tinerilor privind învățământul superior din Republica Moldova.
În cuvânt de salut, Directorul INCE, membru-corespondent Alexandru Stratan a menționat că acest studiul a fost realizat în cadrul Observatorului de Competențe axat pe Tineri, al cărui scop este de a oferi informații și soluții inovatoare ce ar facilita integrarea tinerilor în câmpul muncii.
Autorii studiului Elena Carcea și Elena Hrusciov, prezentând rezultatele studiului au relatat că în prezent tinerii acordă o importanță majoră studiilor superioare. În opinia studenților, studiile superioare le oferă posibilități sporite de autorealizare și integrare socioprofesională, contribuie la formarea abilităților de studiere continuă și acces mai mare la posturi de muncă mai plătite.
Conform percepțiilor tinerilor printre cele ”mai bune profesii” sunt: programator, economist, manager-antreprenor, jurist. În alegerea specialității/profesiei tinerii mai mult se bazează pe dorințele și abilitățile proprii și mai puțin de gradul de solicitare a profesiei pe piața forței de muncă.
Printre cele mai importante surse de informare utilizate de către tineri atunci când și-au ales specialitatea au fost menționate: site-urile universităților și alte surse din internet. Școală și centrele de ghidare în carieră au avut un rol mai mic în orientarea tinerilor în procesul de alegere a specialității.
Circa două treimi din studenții intervievați aspiră la o carieră profesională în domeniul specialității pe care o studiază. Totodată, o pondere foarte înaltă a studenților au intenția/ar dori să muncească în perioada studiilor − circa 81% atât din motive materiale, cât și pentru a forma unele competențe/experiențe, ceea ce prezintă o provocare pentru instituțiile superioare atât din punctul de vedere al însușitei studenților, cât și al probabilității înalte de retragere de la studii.
Olga Gagauz, coordonatorul studiului, vicedirector al INCE a menționat că pe piața forței de muncă există o discordanță semnificativă între cerere și ofertă pe specialități. Astfel, un obiectiv important în pregătirea cadrelor prezintă racordarea specialităților cu necesitățile economiei naționale.
Angela Timuș, dr. în economie, conferențiar universitar, a accentuat importanța ghidării în carieră în cadrul școlii, iar pentru facilitarea alegerii viitoarei profesii este necesar să se implice cadrele didactice în comun cu angajatorii pentru a pune în comparație vocația și abilitățile elevului cu viitoarele competențe și abilități solicitate de angajatori.
Victoria Cociug, dr. în economie, conferențiar universitar, a evidențiat că problema formării unor cadre calificate care au obținut cunoștințe, competențe și abilități este una sistemică, prin implicarea plenară a liceelor, universităților și mediului de afaceri în acest proces. Succesul este realizabil când întreprinderile și organizațiile în comun cu universitățile se vor implică în pregătirea studenților prin modalități diferite (ore facultative, recrutarea la practica, implicarea în proiecte ș.a.) contribuind la formarea abilităților specifice.
Ștefan Calancea, director adjunct ANOFM a subliniat că în pofida faptului că programul școlar prevede ghidarea în carieră, oricum elevii încă nu sunt informați la nivelul necesar. Circa 60 la sută din persoanele care își caută un loc de muncă sunt fără o specialitate, dar și cei care dețin studii superioare nu fac față cerințelor angajatorilor.
Radu Mereniuc lector UTM a relatat despre experiența UTM în atragerea angajatorilor în procesul de predare pentru a dezvolta și apropia competențele absolvenților la solicitările angajatorilor.
Gheorghe Șușu, directorul Centrului Universitar de Ghidare și Consiliere în Carieră din cadrul Universității Agrare din Moldova a subliniat faptul că problema Republicii Moldova mai constă și în ofertele salariale mici, din această cauză angajarea ulterioară a tinerilor specialiști conform profesiei deținute devine complicată. Partenerii de peste hotare (sunt foarte multe oferte din România) atrag cei mai buni studenți pentru că îi motivează cu salarii mai mari și condiții de muncă decente.
Participanții la eveniment au constatat că rezultatele studiului sunt foarte sugestive pentru mediul universitar și, în același timp, denotă realitatea sistemului de educație din Republica Moldova. Racordarea procesului de pregătire a cadrelor la cerințele pieței muncii necesită eforturi comune ale tuturor actorilor sociali, precum și dedicație și atitudine responsabilă a tinerilor pe parcursul studiilor.